Silvia AVRAM: Oda Maicii Domnului

Printre Sfinți și Heruvimi
Pe pământ sau înălțimi,

O făptură minunată,
Mult iubită, venerată
Prea mărită, lăudată,
Stă Fecioara Preacurată.

Fericită-ntre femei,
Poartă rodul dragostei,
Dragostei neprihănite
Și-a iubirii infinite.

A primit cu umilință
Cu răbdare și credință,
De la înger o Vestire
Ce-a rămas în nemurire.

Cuvântul lui Dumnezeu
Prins-a rod în trupul său,
Din Fecioară Preacurată,
Maică Binecuvîntată.

Și-a crescut la sânul Său
Chiar Fiul Lui Dumnezeu,
Iar cuvîntul profețit
Prin Fecioară s-amplinit.

Iar când Fiul Tău iubit
Stă pe Cruce răstignit,

Tu Fecioară Preacurată
Maică Binecuvîntată,
Rabzi și plângi îndoliată,
Maica noastră-înlăcrimată.

Tu ce știi că Fiul Tău
Este însuși Dumnezeu,
Strîngi în brațe Fiu iubit,
Torturat și răstignit,

Iar suspinul Tău de mamă
Lanțul morții îl destramă;

Și-ale tale rugi fierbinți
Preschimbate-n rugăminți
Către Fiul Tău iubit,
Ce menirea și-amplinit;

A venit ca să se nască,
Pentru noi să se jertfească,
Iar prin Sfânta Înviere
Să ne-aducă mângîiere.

Pentru Tine, Maică Sfântă,
Îngerii din ceruri cântă,
Sfinții toți te preamăresc
Și tot neamul creștinesc.

Maică blândă, iertătoare
Pentru noi mijlocitoare,
Maica celor necăjiți
Și-a celor năpăstuiți.

Oamenii din lumea-ntreagă
Se închină și se roagă
Chipului Tău Preacinstit,
În biserici zugrăvit

C-ai purtat la sânul Tău
Pe Fiul Lui Dumnezeu.

Maică a milostivirii
A iertării și-a iubirii,
Îți aducem rugă aleasă
Doamna noastră Împărăteasă.