Rodica : Rugaciunea

Eu pot să visez, să scriu,
Să citesc, chiar să muncesc,
Ţie Doamne să mă rog,
Eu nu pot, deşi doresc.

Mintea-mi este prea-ntinată,
Sufletul e prins de patimi,
Iară Tu – curat ca neaua,
Să mă spăl, îmi trebui’ lacrimi.

Voinţa mi-e adormită,
Inima de gheaţă prinsă,
Mă prinde somnul cu totul,
Deşi candela-i aprinsă.

Ştiu Doamne că Tu ai vrea
Cu mine de vorbă-a sta,
Să-mi asculţi orice durere,
Să-mi dai leac şi mângâiere.

Dă-mi putere ca să-ţi spun
Ce-am în suflet rău sau bun,
Căci eu cred că mă iubeşti
Şi-a mea rugă o-mplineşti.