Radu BĂEŞ : De ce oare Iisus?

Un vânt pribeag sufla, prin templul rătăcit,
Încă sperând. Apoi, nemângâindu-şi graba,
Porni tot abătut, învins şi amăgit:
De ce oare Iisus în locul lui Baraba?

În timpu-acesta biciul muşca din trupu-I sfânt
Şi-o bucurie-amară pe faţa lui Pilat
Se-ntipări vremelnic. La margini de pământ
Perdeaua deasă-a nopţii se-nfăşura deodat’!

Deasupra, norii negri se aciuiau în pripă
Şi stropi de sânge sfânt cădeau necontenit,
Pierdutu-şi-a chiar vântul şi ultima aripă
Când Iisus a fost dat gloatei să fie răstignit.

Părea că tot văzduhul deodat’  s-a năruit,
Numai Iisus ştia ce-avea de pătimit.