Poezii ortodoxe

,,Năstrapa cea de aur fie sufletul tău,
cărbunele evlaviei, acum e Dumnezeu.
Răsufli-n Rugăciunea cea fără de [… citeşte restul poeziei]

De când m-ai închis, Tu, în dunga de humă a zărilor,
Mă macină tortura măruntă a [… citeşte restul poeziei]

Cu buze groase de tină
sufletul meu soarbe lumină
şi mănânc de pe cer luceferi somnoroşi
cu ochi [… citeşte restul poeziei]

Peste creştetul meu, din afunzimi de zenit,
se-nvârteşte în zodii magic licurit
de stelară stihie.
De patruzeci de [… citeşte restul poeziei]

I
Din bronz se dezghioacă vecernia de pace.
Cu tânguitul clopot peste văzduhul van
alunecă în undă un [… citeşte restul poeziei]

La-nceput din dor nespus
zvârli un fir de gând în sus.
Sui în scări firul subţire
arcuit spre [… citeşte restul poeziei]

Citania-n ceaslovul cu roşii slove roase
în şopotirea celor şapte cuvinte joase
în suflet se scoboară sub [… citeşte restul poeziei]

Din tot hrisovul nopţii aurii,
doar luceafărul stă hărăzit
şi din ceara zării, din Nefiresc
se-nfâlfâie avântul ceresc.
Străinul [… citeşte restul poeziei]

Undeva pe ţărmul celălalt al vieţii,
În vioriu s-au închis vămile somnului.
Prin borangicul liniştii cu şapte [… citeşte restul poeziei]

Mă închid ca floarea peste noapte
Sub petala gândului greu.
Mă îmbăt în lăuntrice şoapte
Din mirul Dumnezeului [… citeşte restul poeziei]