Poezii Ortodoxe

Coboară,
Înger ceresc
Asupra mea,
Păcătosul
Și ajută-mi,
Trupul și sufletul
Să nu mai cadă-n
Ispită.
Ferește-mă,
de greutățile
și de încercările
vieții.
Iar,aripa Ta
Luminată,
Să mă călăuzească
Pe drumul drept,
Cel fără de păcate.

Oricât de tineri sau bătrâni am fi,
De Crăciun suntem cu toţi, copii.
Aşteptăm cu nerăbdare, bradul să împodobim
Şi misterul sărbătorii, cu dragoste noi să trăim.

Bunul Dumnezeu, prin Moş Crăciun,iar ne trimite,
Trăiri şi bucurii, ce numai sufletul ne ştie.
Coboară din ceruri Domnul, ca prunc mic să se nască,
Din Prea Sfânta Fecioară şi-n mila-i mare, să ne mântuiască.

Copii în suflet să fim, iubind, tot răul să iertăm,
De Sfânta sărbătoare a Sfintei Naşteri să ne bucurăm.
Pentru că la suflete, de vom fi copii,
Bunul Dumnezeu, în Împărăţia sa ne va primi.

Crăciunul este cea mai frumoasă sărbătoare,
Iubind, alături de cei dragi, să serbăm cu bucurie mare,
Să-l lăudăm pe Domnul cel Bun, ce har mult la toţi trimite,
Şi lângă bradul împodobit, să ascultăm cu inima, colinde.

Crăciunul…
Prilej de bucurie,
S-a născut
Fiul Ceresc
Cel făr`
De păcate
Care,
Va propovădui,
Credință
Și bunătate
Asupra omenirii.
Să colindăm,
Și să purtăm
În noi,
Vestea cea mare.

Văd…
O lumină albă,
Care-mi așterne,
Liniștea sufletească.
Cred,
Că Tatăl Ceresc
Mi-a trimis un
semn,
Pentru,
întoarcerea pe calea
cea dreaptă,
de care,
m-am cam îndepărtat
în ultimul timp.

Nimic nu e mai sfânt pe acest pământ,
Ca Domnul Slavei, din Cerul său, de îngeri înconjurat,
Să coboare în peştera sufletului cea plină de păcat
Şi să aducă lumina, în duhul de cel rău încătuşat.

În sufletul zbuciumat de griji şi rele,
Chinuit de boli, nevoi, păcate grele,
Vine Pruncuşorul Sfânt, cu multa lui iubire,
Ca să aducă pace, speranţă şi multă bucurie.

Nu s-a îndepărtat că peştera-i murdară.
N-a lepădat dorinţa sufletului ce îl cheamă iară,
Ci vine să restaureze omul, care de Domnul s-a pierdut.
Vine să împace cu Tatăl, sufletul căzut.

Şi-n peştera cea rece şi întunecoasă
Vine să aducă lumina şi căldura cea dumnezeiască,
Cel ce din veacuri e prorocit,
Astăzi menirea-i sfântă cu tot omul a împlinit.

Şi în fiecare din noi, mereu e un Crăciun şi-o sărbătoare,
Mereu coboară Fiul, să se nască din Fecioara iubitoare,
Pătrunde-n inima şi-n fiinţa noastră toată
Şi ne îndumnezeeşte făcând haina sufletului iar curată.

Gândurile întunecate
Îndepărtează-le
Doamne Iisuse
din mintea mea.
Fii milostiv,
cu mine păcătosul
care,
am greșit
cu voie
și fără de voie.
Ajută-mi sufletul,
să ierte vrăjmașii,
văzuți și nevăzuți.
Mă rog,
Să-i ierți
Și,să-i îndepărtezi
de ispitele
răului.
Întoarce-i
pe calea cea dreaptă,
și, nu-i lăsa
să ajungă
la porțile Iadului.

Dumnezeule Mare,
Întoarce-Ți
A Ta
Față
Către noi,
Păcătoșii.
Și nu,ne lăsa
Să cădem
În ispitele,
Lucrăturilor
Diavolești.

Noi am venit să v-aducem
Veste bună prin cântare
S-a născut Mântuitorul
Azi e zi de sărbătoare.

S-a născut dintr-o Fecioară,
Ce Maria se numea
Prunc ales ce-avea s-aducă
Pentru oameni mântuirea

Creştinilor luaţi aminte
La taina ce s-a întâmplat
Dumnezeu a coborât
Să ne scoată din păcat.

Anul nou să vă aducă
Fericire, sănătate
Şi de fapte minunate
În viaţă să aveţi parte.

Bucuraţi-vă cu toţii
De-a Crăciunului magie
Rugaţi-L pe Dumnezeu
Să ne ierte pe vecie.

Scump odor la sânul Maicii
Sta un prunc ce s-a născut
În mijlocul unei peșteri
Având fânul așternut.

Doar lumina unei stele
Luminează pe pământ,
Cel mai Sfânt tablou din lume
O Fecioară și un Prunc.

Îngerii, aduși de rază
Cântă imnuri îngerești,
Iar păstorii, se-nfioară
De-ale lor făpturi cerești

Ce priveliște smerită
Pentru ceruri și pământ,
Într-o peșteră sărmană
Se născuse Domnul Sfânt.

Magii încărcați cu daruri
Vin călăuziți de stea,
După o cale atât de lungă
Iată steaua poposea.

Și-au găsit, născut în iesle
Având steaua căpătăi,
Un pruncuț și o fecioară
Ce veghea la capul lui.

Îngerii, păstorii magii,
Covârșiți s-au minunat,
Săvârșind o primă rugă
Pruncului s-au închinat.

Maica Sfântă și cu Iosif,
Stau supuși și urmăresc,
Ce minuni se strâng în jurul
Pruncușorului ceresc.

Cu credință și iubire,
Se-ngrijesc de scump odor
Ascunzând în vremuri grele
Pruncul Sfânt și taina lor.

Iartă-mi, Doamne, necredinţa,
Iartă-mi nerecunoştinţa,
Iartă-mă c-am desfrânat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi, Doamne, răutatea,
Iartă-mi bârfa, nedreptatea,
Iartă-mă c-am judecat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi, Doamne, nebunia,
Iartă-mi ura şi mândria,
Iartă-mă că m-am mâniat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iarta-mi, Doamne, lăcomia,
Iartă-mi,Te rog şi furia,
Iartă-mă că m-am întristat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mă că am minţit,
Iartă-mă ca am smintit,
De părinţi n-am ascultat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi şi făţărnicia,
O, iartă-mi sălbăticia,
Iartă-mă că n-am ascultat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi, Doamne, nerăbdarea,
Iartă-mi, Te rog, nepăsarea,
Iartă-mi păcatul cel greu,
Iartă-mă, o, Domnul meu.

Iartă-mi pierderea de timp,
Că în orice anotimp
Zăceam într-o boală grea,
Lenea, ce mă stăpânea.

Iartă-mi rugăciunea falsă,
Doar o vorbă goală adusă,
Iartă-mă că nu am râvnă
Când mă rog,  să iau cunună.

Iartă-mi vorba cea deşartă,
Iartă-mi pofta desfrânată,
Iartă-mi păcatele grele,
Nu mă duce-n iad cu ele.

Uită-le, Doamne, pe toate,
Nu le scrie în Sfânta Carte,
Scrie doar numele meu,
Cu drepţii din Sânul Tău.

Te rog din suflet mă iartă
Şi-ai milă la Judecată,
Să mă pomeneşti pe mine
Cu cei ce au făcut bine.

Iartă-mă că n-am smerenie,
Nu-mi duc viaţa în sfinţenie,
Recunosc că-s păcătoasă,
Dar vreau să mă-ntorc acasă.

Ştiu că o să mă primeşti
Pentru că Tu mă iubeşti,
Dar trebuie să mă îndrept,
Să mă smeresc şi să iert.

Ştiu că nu merit iertare,
Că-s o păcătoasă mare,
Dar ştiu, Doamne, că eşti Bun,
Iartă-mă din suflet Îţi spun,

Că regret că am greşit,
Regret c-am păcătuit
Şi-acum cerşesc de la Tine
Iertare să-mi fie bine.

Cerşesc mila Ta, Stăpâne,
Iartă-mă şi mă supune,
Fă-mă ca să mă smeresc
Şi Ţie să Îţi slujesc.

Ascultă, o ,Împărate,
Rugile Maicii Curate
Şi mă iartă c-am greşit,
Patima m-a stăpânit.

Am nădejde, am speranţă,
Că o să m-aduci la viaţă,
Prin iertarea ce mi-o dai,
O să mă ridici la Rai.

Te rog să faci o minune,
Cu păcătoasa de mine,
Să mă pomeneşti, Părinte,
În Locaşurile Sfinte.

Amin