Oameni minunați

Orice om e minunat,
Când el fuge de păcat.

Iar omul cel mai frumos,
Are chip blând, luminos.

Privirea îi e senină
De iubire sfântă plină.

De nădejde e cuprins
Și nu se lasă învins.

Chiar de-i este viața grea
El tot știe a lupta.

Cu răbdare se-ntărește
Dușmănia biruiește.

Este înțelegător
Nu este răzbunător.

Pe semeni, degrabă-ajută
Cu bunăvoință multă.

Se oferă voluntar
Ca el să redea în dar

Zâmbet unde-i întristare
În suferințe alinare.