Maria-Lucia CORNEA: Iubirea Ta, Doamne!

Când Îl guşti pe Domnul Iisus
Şi când Îl simţi cât de dulce este,
Ţi se revarsă acest nectar de nespus
Şi totul în tine parcă lăstăreşte.

Iubirea Ta cea Sfântă coboară
Spre mine nevrednica slugă
Şi relele le surpă, le doboară
Şi grijile vremelnice le alungă.

Când Domnul spre mine priveşte
Sunt cel mai bogat pământean;
Iubirea şi mila Lui mă covârşeşte
Şi depăşesc regii, eu simplu mirean.

Cu Tine Doamne înalţ o citadelă,
Neînţeleasă de cei orbiţi sufleteşte
Şi mă urc prin rugă ca pe o schelă,
Ştiind că Domnul meu mă iubeşte.