Florina POPOVICI : Luna

Răsare mândră dintre nori
Ca noaptea să o lumineze,
Frumoasă şi îţi dă fiori
Că nimenea nu o-nţelege.

E doar un astru între aştri
Cel mai frumos şi mai splendid,
E un copil cu ochi albaştri
Ce-aduce zâmbetul dorit.

E mama nopţii şi aduce
Pe vântul rece care-adie
Căldură, linişte şi pace
Compuse pe o melodie.

O muzică ce-ades se cântă
Despre viaţă şi de moarte,
Dar ea totuşi te încântă,
Căci îţi revii la realitate.