Cristina ONOIU : Tăcerea

Dă-mi, Doamne, tăcerea ca să-mi fie bine,
Învăţa-mă să tac, că să-Ţi slujesc Ţie,
Să tac dacă nu am nimic de spus,
Să tac când am vorbit îndeajuns,

Să tac dacă am enervat pe cineva,
Să tac când iau povara altuia,
Să tac când trebuie să vorbesc,
Să tac şi mai mult să iubesc,

Să tac când sunt provocată,
Să tac când sunt iritată,
Când intru în Biserică să tac,
Voia Ta, Doamne, s-o fac,

Că Duhul Sfânt să îmi vorbească,
Şi n mine să sălăşluiască,
Când plec de la Biserică să tac,
Ca ce-am auzit să şi fac,

Când sunt ispitită să bârfesc,
Mai bine să tac decât să vorbesc,
Când vreau să critic pe cineva,
Mai bine critic viaţa mea,

Decât să vorbesc ce nu trebuie,
Mai bine tac şi mă rog Ţie.
Te rog, Doamne, să-mi dai puterea
Să învăţ şi eu ce e tăcerea,

Şi prin tăcere să mă smeresc,
Că mântuirea s-o primesc,
Şi să-ţi slujesc neîncetat,
Căci Tu Doamne nu m-ai uitat.

Amin.