Poezii ortodoxe

Omu-i rău sau este bun?
N-am măsură să vă spun
Că-n bordei mi-e grămădită
oarbă bubă mucezită.
N-are vorbă-adevărată
limba [… citeşte restul poeziei]

,,Năstrapa cea de aur fie sufletul tău,
cărbunele evlaviei, acum e Dumnezeu.
Răsufli-n Rugăciunea cea fără de [… citeşte restul poeziei]

Ce vrei să fii, suflete hoinar ?
Alege din piatra zarului clar.
Dă-o de-a dura să sune [… citeşte restul poeziei]

Un om de muncă, cu spatele lat,
la răspântia pământului însingurat,
ţine stângaci, ţine cu frică,
între degete [… citeşte restul poeziei]

Între umbră şi soare,
a răsărit o floare.
Sângele de vis
din paharul închis
cu petale de fum
se îngână [… citeşte restul poeziei]

Tu, Doamne, tată!
Ca altădată
cu glas înalt
de psalt
vreau să Te cânt,
fără cuvânt
rotund învăţat,
cu suflet curat
vreau să [… citeşte restul poeziei]

Ca o dulceaţă minunată de psalm,
dragostea lui Dumnezeu ne împresoară.
Ca o cântare îmbălsămată de peste [… citeşte restul poeziei]

Adevărul poate fi tâlhărit sau numai furat,
Poate fi născocit, întâlnit sau câştigat,
Poate fi încă ghicit [… citeşte restul poeziei]

Pe râpa rugăciunii, urzită în uitare
Să-ţi afli marea schimă a gândului călit.
Şi la un schit [… citeşte restul poeziei]

Cel ce se vede pre sine
are o bucurie mai mare decât dacă ar vedea un [… citeşte restul poeziei]