Samoilă REDNIC: Arsenie – Părinte

Arsenie – Părinte,
Precum tu pe pământ
Ai dus o viață sfântă,
Ești pentru noi un Sfânt.

În jurul tău Părinte
Lumea ai adunat,
Iar prin Duhul Sfânt
Pe toți ne-ai luminat.

Primește-ne Părinte
La sânul iubitor,
Păcatele să ajungă
În apa mărilor.

Iubeşte-ne Părinte
Și noi să te iubim,
Astfel Legea Sfântă
Cu toții să o împlinim.

Arsenie-Părinte
Te roagă pentru noi,
Fii tu păstorul nostru
Iar noi doar blânde oi,

Arată-ne tu calea
Cea bună de urmat,
Că tu ne ești părinte
Și frate adevărat.

Preabunule Părinte
Nu ne lăsa pieirii
Că faptele nu ajung
Pe calea mântuirii.

Salvează-ne Părinte
Din lațul cel vrăjmaș
Pe cei ce te cunoaştem
De aici din Făgăraș.

La tine ne e nădejdea
Tu ne ești salvator
Suntem în clipe grele
Noi, un întreg popor.

De unde ești acuma
Mai mult poţi să ne ajuţi
Pe calea mântuirii
Vrăjmașii să-i înfrunți!

Samoilă REDNIC : Colindă

Am venit să colindăm
Colinda-i cu folos,
Colindăm Maicuții Sfinte
Că ne-a născut pe Hristos.

Colindăm Pruncului Sfânt
Colinda-i cu folos,
Că să știe tot creștinul
Că azi s-a născut Hristos!

Naștere ce-a împreunat
Cerul și pământul,
Pe oameni cu Dumnezeu
Cum a spus Cuvântul.

Am venit să colindăm
Colinda-i cu folos,
Lui Hristos să ne închinăm
La praznic Luminos.

Hai cu toți să colindăm
Colinzi de fericire,
Că Nașterea lui Hristos
Ne aduce mântuire.

Și mai vin colindători
Din deal, de pe colină,
Ei aduc în cântul lor
Lumină din lumină.

Să fim cu toții îmbăiați
De această Lumină,
Să avem peste tot anul
O viață mai senină.

Iar la anul care vine
Colinda-i cu folos
Sigur ne va fi mai bine
Din mila lui Hristos.

Iisus și Maica Sfântă
Iubesc colindătorii,
În Biserici se întâlnesc
De dragul Sărbătorii.

Samoilă REDNIC : Mărturisire

Sunt păcătosul nevrednic
Ce nu-l iubesc pe Dumnezeu,
Nu am dragoste de aproapele
Contrarul poruncilor sunt eu.

Gandu-i la cele pământești;
Dacă mi-ar fi la Hristos,
Ar fi un semn că Îl iubesc
Și în lume aș trăi cu folos.

Dacă nu împlinesc poruncile
Iată dovadă că nu-l iubesc,
Mintea nu gândește la Iisus
Și inima mi-o împietresc.

Nu cred în cele religioase
La viață veșnică nu gândesc
Lipsit de virtuți, plin de păcate
Cuvântul evangheliei nu împlinesc.

Neiubind pe aproapele
Am iubire de sine și mândrie,
Viață dezordonată, nechibzuită
Uneori sunt plin de mânie.

De-aș gândi mereu la Dumnezeu
Cu totul altfel m-aș purta,
Aș pune piedică păcatelor
Și întunericul mi-aș lumina.

Mă mărturisesc Ție, Hristoase
Că mai am multe, alte păcate;
Dar cu lacrimi îmi cer iertare
Din mila Ta îmi vor fi iertate.