Urme pe nisip

Omul singur când mergea
Două urme, pe nisip lăsa

Când îl însoțea Hristos
Îi era de mult folos

El în brațe îl lua
Dacă o suferință avea

Amândoi de ei mergeau
Patru urme se vedeau

Fiind el mai supărat
Pe Hristos l-a întrebat

“De ce azi m-ai părăsit?”
Zicea el nedumerit

Doar două urme vedea
Când suferința-i era grea

Dar Hristos cu îndurare
I-a răspuns la întrebare

“Două urme, ai dreptate
Câci eu te-am luat în spate!”