Orice om e minunat,
Când el fuge de păcat.
Iar omul cel mai frumos,
Are chip blând, luminos.
Privirea îi e senină
De iubire sfântă plină.
De nădejde e cuprins
Și nu se lasă învins.
Chiar de-i este viața grea
El tot știe a lupta.
Cu răbdare se-ntărește
Dușmănia biruiește.
Este înțelegător
Nu este răzbunător.
Pe semeni, degrabă-ajută
Cu bunăvoință multă.
Se oferă voluntar
Ca el să redea în dar
Zâmbet unde-i întristare
În suferințe alinare.