Carmen: Sufletul

Dumnezeu când a făcut
Universul, la început,
Totul a încununat
Cu făptura iubitoare,
După a Lui asemănare:

În mâini ţărână a luat,
Duh de viaţă i-a suflat;
Pe om atunci a creat,
Dupa chipul Său cel sfânt
Să trăiască pe pământ.

Să fie bun, luminat,
Lipsit de rău, de păcat;
L-a făcut nemuritor,
Raiului moştenitor.

Sufletul în om l-a pus
Ca să fie mai presus
De orice făptură care
Lui îi va da ascultare.

Silvia MOIAN: Dă-mi mâna

O, cât aş vrea ca să îţi simt prea dulcea ocrotire
Când sufletul mi-e încercat de griji şi de nevoi.
Şi câtă nevoie am ca focul dragostei divine
Să îl presari în inima cea rece ca un sloi.

Te-am părăsit, fugar fiind pe drumul vieţii
Şi-am căutat necontenit amarele plăceri.
Am alergat în vraja lor, ca după o nălucă
Şi n-am găsit decât tristete, lipsuri şi dureri.

Am rătăcit, am părăsit pe Tatăl meu din ceruri
Şi-am devenit un fiu rătăcitor pe acest pământ.
Trezindu-mă din starea tristă, întunecată
Alerg către Cel ce a împodobit  cer şi pământ.

Ridic spre ceruri ochii plini de lacrimi
Şi strig din inimă spre Cel ce m-a creat.
Dă-mi mâna Doamne, cu mila ta cea mare
Şi mă ridică din adâncul de păcat.

Ridică-mă din starea străină şi căzută
Şi mă primeşte în dulcea ta iubire.
Mă iartă, o Stăpâne că ţi-am greşit atâta
Şi îmi restaurează sufletul cu a Ta milostivire.

Carmen: Maica, fie-ti mila!

Dă-ne iute a ta milă,
Leagă rănile ce dor,
Pentru cei în suferinţă
Sprijin fii şi ajutor.

Nu-i lăsa fără nădejde,
Roagă-te la Fiul tău
De la ei să depărteze
Tot necazul, tot ce-i rău.

Varsă din pahar amarul
Din care ei au băut,
Pune-le în suflet harul
Vieţii fără de început.

Carmen: Cine

Cine poate unui om
Viaţă veşnică să-i dea,
Să-i aduca pacea-n suflet
Şi durerea să o ia?

Cine oare a făcut
Tot ce este minunat,
Cine oare Universul,
Prin cuvânt doar, a creat?

Cine a făcut atâtea
Ce se află-n jurul tău?
Cine altul, decât numai
Înţeleptul Dumnezeu!

Ioana : Cand mahnirea te cuprinde

Când mâhnirea te cuprinde
Şi în suflet este ger,
Ridică-ţi degrabă mintea
Către Cel de Sus, din Cer.

Dacă vijelie mare
Se porneşte-n jurul tău,
Tu Îl roagă să îţi ierte
Dacă ai făcut vreun rău.

La liman de nu ajungi
Într-o  încercare mare,
Iar la Dumnezeu insistă,
El e plin de îndurare.

Ioana: Traista

Doamne,
Tu ne-ai dat viaţă
Ca să o trăim,
Să fim sănătoşi,
Dar să şi muncim.

Cu-a Ta bunătate
Daruri felurite,
Le împarţi oricui,
Dar în traistă, singur,
nu vrei să le pui.

Deci nu aştepta
din cer să îţi vină
tot ce ai dori,
Fără un efort,
fără a munci.

Carmen: Grupe de sange

De la trei ani, la grădiniţă
am cunoscut multe grupe de copii:
grupa mică, grupa mare şi
grupe mijlocii.

Când am ajuns la şcoală
am cunoscut grupe de sânge.
Fiecare om cu grupa proprie,
care se poate potrivi sau nu cu alta.

Cu timpul am aflat
că prin transfuzie se pot salva vieţi.
Cine este sănătos poate deveni
donator de sânge pentru cele patru  grupe.

Sângele donat se regenerează;
Nu-ţi dai seama de valoarea transfuziei
decât dacă ai nevoie de ea
şi te salvează.

Gândul bun poate să vină pe neaşteptate,
Neimpus, printr-un gând de la Dumnezeu-
Dă-le Doamne gând bun celor care pot
să doneze sânge pentru transfuzie!

Carmen: Neastamparatul

Eu sunt mic, neastâmpărat
Mofturos şi îngâmfat.
Nimeni nu mă ia în seamă
Numai tu singură, mamă.

Ea vrea ca să fiu cuminte
Şi să am mai multă minte,
Să am gânduri serioase,
Nu aşa copilăroase.

Acum sunt mai mărişor
Înţeleg mai binişor,
Merg la biserică deseori,
În duminici, în sărbători.

Simt o schimbare în viaţa mea
Că mă ajută cineva.
Dumnezeu mă îndrumă mereu.
M-am schimbat. Nu mai sunt rău.