Carmen : Invierea lui Hristos

Bucură-te Preacurată
Care ieri te-ai tânguit,
Iată Fiul tău cu slavă
Din mormânt a răsărit.

Toată firea prăznuieşte
Învierea lui Hristos
Toate se îmbracă astăzi
Cu veşmânt mai luminos.

Îngerii şi pământenii
Cântă azi acelaşi grai,
Iar Adam şi cu tâlharul
Azi se veselesc în rai.

Nu mai este astăzi pază
În Edenul cel ceresc,
Uşa stă mereu deschisă
Pentru neamul creştinesc.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : E iarasi Craciunul

Merg copii prin ţară
să colinde iară,
prin nămeţi şi frig,
pentru un covrig.

E iaraşi Crăciunul,
se naşte Preabunul,
îmi bate-n poartă
omenirea toată.

Nu mai am merinde
să le dau, Părinte,
nu mai am nimic,
nici măcar un pic.

Îmi ceri viaţă mea
să le-o dau de Stea,
câte-o mică parte
în loc de bucate.

Luaţi în loc de pâine
câte-o rugăciune
şi în loc de bani
vă mai dau din ani.

Tot ce am primit
este împărţit –
ei îmi cer, îmi cer
Doamne, lerui ler.

Îmi ceri să Te dau
la cei ce nu au –
Doamne, fără Tine,
nu e mântuire.

Îmi bate-n poartă
omenirea toată.
Ei îmi cer, îmi cer
Doamne, lerui ler.

Carmen : Câţi ani avea?

Câţi ani avea când a plecat Mântuitorul
La Tatăl său, în Cerul cel de sus?
De ce a vrut ca să se nască din Fecioară?
De ce o cruce grea pe umeri El a dus?

De ce a acceptat atâta umilinţă?
Pentru ce a fost El oare răstignit?
Care a fost vina Lui cea mare?
Răspunsul este : Pe oameni a iubit!