Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Noapte sfanta

Să-mi pun smerit sărutul pe-a Ta icoană,
pe răstignirea Ta de moarte omorâtoare:
să-Ţi sorb iubirea şi să-mi fie hrană
şi rugăciunii să dau aripi de cocoare.

Se cutremură stihiile-n zare
şi bat în lemnul crucii plin de praf,
ca-n toaca din preasfânta Vinere Mare,
când lacrimi curg pe Sfântul Epitaf.

Eu vin la Tine cu povara-n spate,
Iisuse al meu cu chipul din icoană,
păşeşti pe moartea care ne desparte
cu învierea ta din fiecare rană.

Osteneşte vâsla închisă între pleoape…
Slova aţipeşte în Psaltire,
mă visez cu Tine mergător pe ape,
când luna păşeşte pe valul subţire.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Prunc din Fecioara Sfanta

Deschid Scriptura şi citesc vorba iubire,
Prunc din Fecioară Sfântă şi Dumnezeire.

În astă noapte, gerul muşcă din piatră crunt,
cerul seamănă argint pe brazde de pământ.

Seminţe poleite cad roiuri din stele
Peste naşterea Ta, Doamne, din colindele mele.

De două milenii, peste un colţ de lume,
ninge cu mai bine pentru vremi mai bune.

În astă noapte Te mai naşti o dată,
speranţă pentru o lume disperată.

Biserici, păsări cu piscul în nori,
despică bolta curbată cu rugi şi cântări.

Deschid Scriptura şi citesc vorba iubire,
Prunc din Fecioară, Dumnezeu şi mântuire.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Rugaciune bisericeasca ce se spune la necazuri si suparari (in stihuri)

1. Doamne, vifor de supărări şi necazuri,
Doamne, puhoaie de ape şi talazuri,
vin acum puhoaie de ape şi talazuri.

2 . Doamne, au intrat până în sufletul meu,
Dar nădejdea e la Tine, al meu Dumnezeu,
la Tine scap şi mă rog al meu Dumnezeu.

3. Tu ştii răul care bântuie sufletul meu,
pe Tine Te rog acum, al meu Dumnezeu,
căci scăparea e la Tine, al meu Dumnezeu.

4. La Tine perii capului meu sunt număraţi,
prin Tine cei vrăjmaşi ai mei sunt îndepărtaţi,
prin Tine scap de cei vrăjmaşi ce-s îndepărtaţi.

5. Pe Tine Te rog să depărtezi orice rău,
ispite pierzătoare din sufletul meu,
care vor acum pieirea sufletului meu.

6. Ajută-mă să le biruiesc pe toate,
risipeşte ispitele nenumărate,
ce acum mă învăluie nenumărate.

7. Căci, Tu eşti, Hristoase, Izbăvitorul meu,
scăparea mea eşti Hristoase Dumnezeu,
Ţie slavă Îţi înălţam, Hristoase Dumnezeu.

8. Ţie slavă Îţi înalţ şi Ţie mă închin,
slavă Tatălui şi slavă Fiului, amin,
slavă şi Sfântului Duh, amin.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Umbla, afla si vezi!

1. De la Ioan citire
carte de mântuire:
iubeşte pe Dumnezeu
din tot cugetul tău.

2. Nu te-ncrede în tine,
goleşte-te de sine,
vezi cine te iubeşte
şi cine îţi vrea bine.

3. Vezi de ce a venit aici,
uriaş printre furnici,
Bolnavul de iubire
pentru om şi pentru fire.

4. Vezi de ce s-a micşorat
Fiul mare de-mpărat,
ca-ntr-o vrajă cu pitici
s-a-nfrăţit cu cei mai mici.

5. Află cum s-a osândit,
trupul şi l-a împărţit
să sature de pâine
pe flămânzii de mâine.

6. Află cum a adormit
în moarte neputrezit,
cum a dat la o parte
vina ce ne desparte.

7. Umblă şi află şi vezi
în cine să te încrezi,
nu te-ncrede în tine
goleşte-te de sine.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Rugaciune pentru ocrotire

Tu, cinstită cruce,
lemnule preadulce,
pavăza credinţei,
arma biruinţei,
vino azi pe cale
să-ţi dau închinare
cu dreapta la frunte,
spre plete cărunte,
cu dreapta la stele
să culeg din ele,
să semăn cu vise
ogoare întinse.
Şi vino, minune,
să-ţi spun rugăciune
să o duci la Domnul,
când biruie somnul.
Tu, pom ce-nfloreşte
şi în mine creşte,
şi nu treci prin toamnă
dezbrăcat de haină,
pom ce veşnic arde,
îmbrăcat în roade,0
ce-n cuiburi cunună
cântările sună,
lemn ales de Domnul
să-mi biruie somnul,
mai vino înflorit
cu nopţi de mai sfinţit,
chip de iasomie,
floare de Marie.
Tu, cinstită cruce,
lemnule preadulce,
către ceruri scară,
palmele-mi coboară
şi iarăşi se suie
prin cristice cuie.
La capăt de pătimi
ceru-i chin şi lacrimi
şi plânge Fecioară
că uscată-i vara,
şi udă pământul
şi lemnul preasfântul
îi soarbe durerea,
se-ntoarce puterea
şi care putere
ca o mângâiere
să fie cu tine
prin Domnul, creştine !
Amin.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Rugaciune la timp de boala (in stihuri)

1. Sfântă mare muceniţă a lui Hristos,
Sfântă Filoftee, ruga cu folos
să ne fie fie nouă. Ruga cu folos.

2. Pomeneşte a noastră suferinţă,
genunchii ni-s plecaţi. Cu umilinţă
ne rugăm ţie. Cu tăcută umilinţă.

3. Pomeneşte a noastră suferinţă de-amar,
pomeneşte neputinţa şi zbaterea-n zadar,
a firii omeneşti zbatere-n zadar.

4. Ca într-o mreajă firea ne este prinsă,
fără scăpare şi de-ntristare cuprinsă,
firea noastră omenească de-ntristare cuprinsă.

5. Fără Dumnezeu şi a Lui milostivire
sufletul ni-i osândit şi nu-i mântuire,
pe veci osândit şi fără mântuire.

6. Te rugăm pe tine, mijloceşte pentru noi
ca Cel Preaputernic să ne scape din nevoi,
din boli, neputinţă şi crâncene nevoi.

7. El însuşi te-a trimis prin aceste părţi,
preamărindu-te să ne aperi de răutăţi,
să ne păzeşti de toate cele răutăţi.

8. Sfântă Filoftee, muceniţă a lui Hristos,
priveşte la al bătrânilor plâns dureros,
la cele lacrimi de plâns dureros.

9. Ia aminte la suspinele maicilor,
apleacă-te spre cererea pruncilor,
spre cererea nevinovată a pruncilor.

10. Ştim, Sfântă Muceniţă, că pentru păcate
pătimim toate cele necurmate,
durerile şi lacrimile necurmate.

11. Boli, sărăcie, de la vrăjmaşi prigoniri,
neploaie la vreme şi atâtea ispitiri,
atâtea necurmate rele şi ispitiri.

12. Pentru toate cădem la a ta milă,
fă să nu pătimească şi cei fără de vină,
din pricina noastră, cei fără de vină.

13. Milostiveşte-te şi roagă-te Lui Dumnezeu,
roagă-te pentru noi ca să-ţi strigăm mereu:
Bucură-te Fecioară! Să-ţi strigăm mereu.

14. Căci, Sfântă Filoftee, noi te fericim,
mare muceniţă, bucură-te, amin,
acum şi pururea, bucură-te, amin.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Rugaciunea Prodromita, in stihuri

1.O, fecioară preacurată de-a pururi sfinţită,
Tu, podoaba prodromiţilor nebiruită,
Laudă închinătorilor nebiruită…

2. Sfântul Petru Athonitul aflat-a prin tine
că-i ales Muntele Athos să ţi se închine,
loc ales Muntele Athos să ţi se închine.

3 Sfântul Petru Athonitul aflata-a uimit
că-i ales Muntele Athos şi-i afierosit,
pentru cei cuvioşi monahi afierosit.

4. Icoana ta nelucrată de mâini pământeşti,
hotărât-ai Sfântului Munte să o dăruieşti,
împăcarea cu Dumnezeu să o dăruieşti.

5. Izvor de praznic şi mântuire e a ta icoană,
prin ea, cununi ne dăruieşti, o, tu fără prihană,
cununi după vrednicie, o, tu fără prihană

6. Haruri dăruieşti celor ce te slăvesc şi te cinstesc,
cei care cu credinţă şi nădejde te măresc,
nu pier nicidecum cei care cu nădejde te măresc.

7. Tu, din negura patimilor mântuieşte-ne,
şi din necurăţia noastră, curăţeşte-ne,
o, tu, preacurată fecioară, curăţeşte-ne.

8. Tu, a noastră păzitoare neadormită,
Robilor tăi, chipul feţei tale preacinstită,
dat-ai lor chipul feţei tale preacinstită.

9. Tu, degrabă, ne întâmpini pe cei ce te chemăm,
chipul tău luminos, mulţumind îl sărutăm,
cu dragoste închinându-ne îl sărutăm.

10. Arată-ţi milele tale, Sfântă Născătoare,
primeşte cererile de folos şi a noastră strigare,
ale robilor tăi cereri şi a noastră strigare.

11. Depărtează al patimilor nor din zare,
izbăveşte-ne de ispite şi vătămare,
de trupeasca şi sufleteasca vătămare.

12. Fii a mărturisirii noastre mijlocitoare,
ajută-i pe cei ce cu dragoste arzătoare,
se închină ţie cu dragoste arzătoare.

13. Chipului tău nefăcut de mână omenească
i se închină cei ce ştiu să te cinstească,
înfricoşatele minuni ştiu să le cinstească.

14. O, pavăză tare a clerului bisericesc,
tu, stăpână a celor din cinul monahicesc,
acoperământul cinului monahicesc…

15. Miluieşte şi mântuieşte pe ortodocşi,
cu rugăciunile tale pe Părinţii cuvioşi,
pe diaconi şi popor şi pe cei cuvioşi…

16. Pe credincioşi şi pe Părinţii prodromiţi
ce la icoana ta se-nchină pururea smeriţi,
la icoana ta făcătoare de minuni smeriţi.

17. Ocroteşte-i şi cată cu a ta milostivire
spre noi şi învredniceşte-ne de iubire,
pentru Hristos, învredniceşte-ne de iubire.

18. Ca toţi creştinii în locaşurile cereşti
să se desfăteze şi cu Hristos pe veci
să vieţuiască în desfătare cu Hristos pe veci.

19. Cercetează-ne, maică de fii, iubitoare,
pe robii tăi cu mila ta, sfânta apărătoare,
pe noi cu darul tău, sfânta apărătoare.

20. Dăruieşte mântuire tuturor şi har deplin
şi tămăduire celor neputincioşi, amin,
linişte celor înviforaţi, în veci, amin.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Rugaciunea Sfantului Ciprian, in stihuri

1. Stăpâne Doamne al nostru Iisuse Hristoase,
Ziditorul tuturor celor frumoase,
Chivernisitorul celor frumoase…

2. Împăratul împăraţilor nemărginit,
Tu, Doamne al domnilor, fii pururea slăvit,
slavă Ţie mare, fii pururea slăvit.

3. Tu, Ce în lumina nepătrunsă locuieşti,
Tu, Care slăvit şi vrednic dăinuieşti,
în lumina neapropiată dăinuieşti…

4. Acum, pentru rugăciunile robului Tău,
îndepărtează lucrările celui rău,
depărtează viclenia demonului rău.

5. Revarsă ploaie bună peste tot pământul,
fă să rodească la bună vreme câmpul,
cu ploaie bună fă să rodească câmpul.

6. Copacii şi viile să dea rodul bun,
dezleagă pântecele femeilor acum,
de nerodire pântecele femeilor acum.

7. Când dezlegate vor fi acestea toate
de legăturile cele fermecate,
dezleagă şi celelalte de cele fermecate.

8. Pe robul Tău ce cu credinţa se roagă
cu toţi cei ai casei, Tu îl dezleagă ,
de legăturile satanei Tu îl dezleagă:

9. De cele ale potrivnicilor puteri,
de legăturile vrăjmaşilor dureri,
de legăturile farmecelor dureri.

10. Doamne al părinţilor noştri Dumnezeu,
împiedică toată lucrarea celui rău,
lucrarea vrăjmaşă a demonului rău.

11. Tu la farmece şi vrăji dai dezlegare,
Tu, ce dezlegi de satanicească lucrare
şi distrugi toată a vicleanului lucrare…

12. Ce, prin pomenirea Sfântului Tău Nume,
dezlegi satanicească lucrare în lume,
distrugi a lui vicleană lucrare în lume…

13. Pe robul Tău ce cu credinţa se roagă
de legăturile satanei îl dezleagă,
de legăturile celui rău îl dezleagă.

14. Dezleagă-l de e legat în cer sau pe pământ,
cu piele de animale fără de cuvânt,
sălbăticiunile cele fără de cuvânt.

15. Dezleagă de e legat cu fier, piatră sau lemn,
cu scriere, sânge de om sau cu alt semn,
cu sânge de pasăre, peşte sau alt semn.

16. Dezleagă de e legat prin necurăţie
sau în alt chip prin vreo blestemăţie,
din altă parte prin vreo blestemăţie.

17. Dezleagă de-au venit din mări sau furtuni,
din morminte sau alt loc sau din genuni
sau în alt chip s-au abătut de prin genuni.

18. Dezleagă de au venit prin unghii sau gheare,
prin păsări, prin şerpi sau din locuri murdare,
din pământ al morţilor sau din locuri murdare.

19. Dezleagă de-au venit prin bolduri şi ace,
dezleagă pentru totdeauna şi desface,
acum cu puterea Ta, Doamne, desface.

20. Dumnezeule, Care le cunoşti pe toate,
dezleagă şi sfarmă cele blestemate,
lucrările magiei cele blestemate.

21. Pe robul Tău ce cu credinţă Te cinsteşte
cu toţi cei ai casei ai lui Tu îl păzeşte
de vrăjmaşul ce pururi unelteşte.

22. Păzeşte această casă de vrăji şi de năluci,
fă-i cinstitei şi de viaţă făcătoarei cruci
loc în această casă, cinstitei Tale cruci.

23. Zdrobeşte cu însemnarea ei pe cel viclean,
depărtează lucrarea celui duşman
de la robul Tău, lucrarea celui duşman.

24. Pe robul Tău ce cu credinţa se roagă,
cu toţi cei ai casei ai lui Tu îl dezleagă
de toate farmecele, Tu îl dezleagă:

25. De demonul de amiază şi de mânia,
de tot blestemul, boală şi lăcomia,
de invidia şi de nemilostivirea…

26. De farmece, clevetire şi mândrie,
de neputinţă neînduplecare şi prostie,
de cruzime, nedreptate şi trufie…

27. De rătăciri şi greşalele ştiute,
de lucrări şi greşalele neştiute,
de păcate şi greşalele neştiute.

28. Iată, Numelui Tău Sfânt eu mă închin,
că binecuvântat eşti acum şi în veci, amin.
Binecuvântat eşti, Doamne, în veci, amin.

Gabriel IORDAN-DOROBANTU : Asculta cum canta biserica vie!

Copilule, crescut la cântece de noapte
mugind de patimi, hulă şi trufie,
în ritmuri bacante şi-n vorbe desfrânate…
Ascultă cum cânta Biserica Vie !

Cântă Biserica dis-de-dimineaţă ,
salută voios, mulţumeşte creştin…
Auzi cum urcă versul către Viaţă
şi ziua începe cu pace de-amin.

Ascultă cum cânta creştinul şi-adastă :
cânta tinereşte omul pe ogor,
legănând pruncul, tânăra nevastă
dă slavă lui Hristos pentru fecior.

Cântă Biserica în marea săptămână
prin chilii şi case curate.
Tineri şi bătrâni cântă împreună,
dau slavă lui Hristos pentru toate.

Dă slavă fecioara pentru curăţie,
dă slavă nevasta zămislitoare,
mulţumeşte mireasa pentru cununie,
mulţumeşte feciorul pentru îndreptare.

Dă slavă brutarul pentru aluatul
din care pâinea se va plămădi.
Mulţumeşte seara acasă bărbatul
pentru cina cea buna şi pentru copii.

Cântă zidarul,dând temelia
bisericii noi,cu turla-n azur.
Voinţa lui se prinde de piatră,
mortarul fluid se-ncheagă împrejur.

El cântă un cântec de dor şi de slavă,
Nervul si braţul vânjos vibrează-ncordat.
Inima, în ritmul poeziei suave,
Transformă ideea în beton armat.

Dimineaţa, în atelier,tâmplarul
cânta,punându-se inimos pe treabă.
El Domnului mulţumeşte şi harul
coboară în ale lui mâini degrabă.

Minune!S-a oprit mirat.Priveşte :
din lemnul inform ivitu-s-a perfect
un lucru util. Dulgherul slăveşte
pe Domnul Iisus, lemnar din Nazaret.

Auzi pe cizmar cum cânta-n bucurie,
lucrează cu sârg, cu suflet şi nesaţ,
mâna-i aleargă într-o simfonie,
Hristos e pe buze şi duhul e-n braţ.

Dau slavă cinstita preoţime,
pentru slujba Liturghiei sfinţite,
şi cea intru Hristos diaconime
pentru darurile bineprimite.

Auzi cum cântă Biserica Bizantină,
apostolească, vie, ocrotitoare…
Cântă poporul ei răsfăţat de lumină.
de lina lumină a Slavei biruitoare.

Copilule, crescut la cântece de noapte
mugind de patimi, hula şi trufie,
în ritmuri bacante şi vorbe desfrânate…
Ascultă cum cântă Biserica Vie!