Convorbirea cu Hristos

Convorbirea cu Hristos
Este oare de folos?

Sau e doar închipuire?
Nu, nu este amăgire!

El cunoaște orice gând
Este milostiv și blând.

Inima vrea să ne-o știe
Lângă a Lui, cu bucurie!

Prezența Lui o simțim
Dacă bine viețuim.

Rugăciunea e plăcută
Dacă e cu drag făcută.

Când doi oameni se iubesc
Ei mereu se sfătuiesc.

Doamne, acum ce fac eu
Este și pe placul Tău?

Rugăciunea în taină făcută
Este de Dumnezeu cunoscută.

Cereți și vi se va da
Este o dorință a Sa.

Dacă ceri cu gând curat
Harul vine imediat.

Și la vremea potrivită
Ruga va fi îndeplinită.

Ce ne este de folos
Vom primi noi cu prisos.

Puterea Domnului este mare
Nici nu are asemănare.

Pe orice om El iubește
Pentru noi Se răstignește.

Cine se roagă lui Hristos
Are pace-n suflet, este luminos.

Voia de-I vom împlini
Pe drumul cel bun vom fi.

Avem mari mijlocitori
Către Domnul rugători:

Maica Domnului și Sfinți
Împlinesc mari rugăminți.

Un mic bob de credință
Are orișice ființă.

În dreapta credință dacă viețuim
Harul Sfânt îl dobândim.

Cine-i cu Hristos în viață
Și primește a Lui povață,

În lume și-n Împărăție
Va trăi cu bucurie.

Rugăciunea în biserică făcută
Are putere mai multă.

Prinos de mulțumire lui Hristos dăruiesc
Cei care împreună rugăciuni rostesc.

El ne dă cu-ndestulare
Harul Sfânt la fiecare.

Și ne dă cu dărnicie
Hrana pentru veșnicie.

Viață veșnică

Viața-i darul cel mai mare
Ce l-am primit fiecare.

E darul lui Dumnezeu
Iată, l-am primit și eu!

Trup și suflet acum sunt
Cât trăiesc pe-acest Pământ.

Trupul este trecător,
Sufletul-nemuritor.

Bob de grău, după ce moare
Iese-o plantă roditoare.

Și trupul va învia,
Un chip nou el va lua.

Toți morții vor învia
Răspuns la judecată vor da.

Hristos raiul pregătește
Pentru omul ce-l iubește.

Bucuria Sfinților

Când Sfinții din Cer ne-ajută
Avem bucurie multă.

Rugăciunile lor se-mplinesc
Căci pe Domnul ei iubesc.

Pentru ca să Îl asculte
Au făcut osteneli multe.

Chiar viața ei și-au jertfit
Pentru Hristos cel iubit.

Cine de la sfinți învață
Și urmează a lor povață.

De primejdii e ferit
Sufletul i-e mântuit.

Sfinții sunt miluitori,
De minuni făuritori.

Pe nume să Îi chemăm
Când la ei ne închinăm.

Chiar omului păcătos
Sfinții îi sunt de folos.

Viața-n bine de-o schimbăm
Noi pe sfinți îi bucurăm.

Au fost oameni ca și noi
S-au luptat cu patimi și nevoi.

În viață ei au urmat
Dumnezeului adevărat.

Iar acum în Ceruri, sus,
Îl slăvesc toți pe Iisus.

Îl slăvesc cu-adevărat
Pe-al lor mare Împărat.

Îl slăvesc cu bucurie
În a Lui Împărăție!

Ieslea friguroasă

Mai este loc de-un prunc
Ce vrea ca să se nască?
Mai este cineva
Acum, ca să-l primeasca?

Deși în iesle-i frig,
Zăpada-i înghețată,
El vine iar la noi,
Mai vine încă-odată.

Și iată că Fecioara
În brațe L-a luat,
Cu multă gingășie
Ușor L-a legănat.

La pieptul Ei Îl strânge
Cu dor și cu durere,
Ușor Ea Îi șoptește
Cuvânt de mângâiere.

El speră că în case,
Cu drag Îl vor primi
Și nimeni dintre semeni
Nu-L va mai izgoni.

Umil, El se gândește
Că orice om e bun,
Că nu-L vor duce iarăși
Pe-al Golgotei greu drum.

Dar lângă a lui mamă
Copilul gângurește,
Din visul lui aievea
Acum el se trezește.

Și simte iarași frigul
Din inimi înghețate,
Dar mama-L încălzește
Și-I dă să sugă lapte.

Îndemn

Eroi martiri avem
Ei ne sunt îndemn.

La jertfă și dăruire
La credință și iubire.

Uniți noi de vom fi
Mai ușor vom birui.

De rele și de vrăjmași
Ne vom izbăvi.

A lupta nu este greu
Când te-ajută Dumnezeu.

Dar luptele cele mai grele
Sunt cu patimile mele.

Dacă voi fi virtuos
Voi putea fi de folos.

Celor din jurul meu
Și voi plăcea lui Dumnezeu.

Cu Hristos, prin sfântă viețuire
Vom dobândi mântuire.

Palatul Împărătesc

Noi acum ne străduim
Un palat ca să zidim.

Un palat din pietre fine
Din safire și rubine.

Un palat Împaratesc
La care mulți fii râvnesc.

Cu stralucire de Soare
Ce nu are asemănare.

Temelia e credința
Zidurile – stăruinta.

Iar pietrele prețioase
Sunt cuvintele frumoase.

Rostite în rugăciune
Alături de fapte bune.

Ce-s lucrate cu iubire
Și cu multa dăruire.

Noi în Cer îl vom găsi
Dacă aici îl vom zidi.

Și atunci ne vom desfăta
În orice cămară a sa.

Veșnica Împărăție

De unde noi toți venim,
De ce în lume trăim,
Pentru ce, apoi, murim?

Un om cu credința tare
Mi-a răspuns la întrebare:

De la Dumnezeu venim,
Și trăim ca să-I slujim,
Ca în veci să Îl slăvim!

Cine este cu Hristos,
Ajunge în Raiul frumos,
Va trăi în veșnicie
În a Lui Împărăție!

Drumul catre Rai

Maica Domnului preabună,
Fă să fim iar împreună
Noi toți cum eram odată;
Răspuns bun să dăm
La Dreapta Judecată.

Noi știm că Tu ai putere
Să alini orice durere;
Ruga Ta este primită
Și la timpul potrivit
Ea este îndeplinită.

Întărește a noastră voință
Să urmăm cu stăruință
Lui Hristos ce ne iubește;
El cu multă răbdare
Spre Rai ne călăuzește.

Bucurie Dumnezeiască

Ca un copil m-am bucurat:
Cu Hristos m-am împăcat
El păcatul mi-a iertat.

Mi-a dat binecuvântare
În suferință alinare
Vieții mele îndreptare.

Am primit în dar Har Sfânt
Să-i urmez pe-acest Pământ
Și dincolo de mormânt.

Să-L slăvesc în veșnicie
În a Lui Împărăție
Unde-i numai bucurie.

Alinare

Cine pe Hristos iubește
Pe nimeni nu dușmănește.

Are sufletul curat
Se ferește de păcat.

De-i curg lacrimi pe obraz
Nu cârtește în necaz.

Ci se roagă cu credință
Se-ndreaptă spre pocăință.

Cere mai întâi iertare
Vieții sale îndreptare.

Harul sfânt să-i dea putere
Să rabde acea durere.

Iar Domnul, cu mila Sa
Suferința-i Va alina.

Căci Hristos are putere
Să vindece orice durere.